Eveniment Inovare Durabila Bucuresti

In data de 21 martie 2012, ANCS a organizat o conferinta dedicata inovarii ca motor al progresului economic si social. Evenimentul a fost prima conferinta dedicata in exclusivitate factorilor de decizie din administratia publica centrala si locala avand ca tema dezvoltarea durabila prin inovare si a avut loc la Hotel Radisson Blu, sala Atlas 2.

Alaturi de moderatorul Gabriel Giurgiu s-a incercat au incercat sa dea raspunsuri la principalele aspecte legate de inovarea durabila dl. Dragos Ciuparu, presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), dna. Andreea Paul Vass, Consilier de stat al Primului Ministru, sau dl. Anton Anton, prorector al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti.

In plus, reprezentanti ai administratiei publice din regiunile Bucuresti-Ilfov, Sud Muntenia, Sud-Est si Sud-Vest Oltenia au prezentat exemple de inovare din regiunile pe care le reprezinta si s-au angajat în discutii interactive cu participantii prezenti în sala.

Aceasta dezbatere a avut loc în contextul adoptarii documentului programatic “Europa 2020 – O Uniune a Inovarii” si a urmarit doua obiective principale: crearea unei strategii pe termen lung pentru implementarea activitatilor de inovare si transfer tehnologic, respectiv identificarea modalitatilor optime de finantare sustenabila pentru acestea.

Agenda evenimentului poate fi descarata de aici: Agenda

Comunicatul transmis catre mass-media poate fi consultat aici

Sinteza dezbaterii

Mai jos prezentam sintetic principale declaratii ale participantilor:

 Dragoș Ciuparu (Președinte Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică):

  • Activitatea de inovare fără o cultură antrepenorială puternică nu poate să existe.
  • În ultimii ani, am văzut o distanțare crescândă între mediul de inovare și cel antrepenorial, care, de fapt ar trebui să transpună în realitate noile tehnologii.
  • Ca Autorite Națională pentru Cercetare Științifică ne-am pus problema să consolidăm partea de cercetare științifică orientată către aplicație, către produse, tehnologii și servicii noi, recurgând la împingerea mediului de cercetare către mediul de afaceri.
  • În același timp, am încercat să atragem mediul de cercetare către mediul de afaceri punând la dispoziție instrumente care au menirea de a face cunoscute activitățile instituțiilor, organizațiilor de cercetare din România.
  • Cheltuielile legate de brevetare sunt eligibile în toate proiectele finanțate de ANCS. De la 1 martie s-a deschis și facilitatea numită Cec de inovare care printre altele finanțează și serviciile juridice necesare redactării cererilor de brevete și taxele de brevetare.
  • Sunt multe companii care nu înregistrează investițiile în inovare în contabilitatea lor.

Costin Lianu (Director Dept Dezvoltare export, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri):

  • Inovarea este o nevoie percepută la nivel de consumator.
  • Cei care sunt cel mai aproape de consumator dau tonul și iau și cea mai multă valoare adăugată.
  • Problema noastră fundamentală a cercetării este fragmentarea, lipsa unei legăturii solide între cercetarea aplicată și firmele exploatatoare. Nu am găsit încă verigile și instrumentele pentru a colabora.
  • Competiția mondială modernă, mai ales după criză, se dă între rețele de firme, de întreprinderi, clustere, care coordonează un lanț către consumator. Cel care conduce acest lanț știe să orienteze toată producția astfel încât să satisfacă nevoia consumatorului.
  • Modelul Silicon Valley este bazat pe intervenția statului în programe de cercetare militare pe care le-a dat universităților.

Irina Anghel (Colegiul Cosultativ CDI):

  • Zona de accelerare masivă pe brevetare este aceea în care intervin alții decât cei ce fac cercetare științifică pură. Aceștia îi ajută pe cercetători să-și pună ideile în practică.
  • Nu există fonduri pentru faza de dezvoltare a unui proiect (early stage), care este, de obicei, destul de riscantă.
  • Trebuie să ne concentrăm pe ambele aspecte pe care venture capitaliștii le au: nu numai partea financiară, ci și partea de mentoring, de selecție a ideilor și de sprijin constant pentru comercializare, brevetare.
  • E nevoie de o stimulare a specialiștilor.

 

Gabriel Giurgiu (moderator): Ce lipsește în piața asta ca să facă legătura între omul cu ideea și cel cu banul?

Cristian Pârvan (Asociația Oamenilor de Afaceri din România):

  • În România, realitatea cercetării-dezvoltării trebuie percepută dincolo de elementele care se regăsesc în toate țările și are câteva aspecte particulare. Când ai o economie cu peste 15.000 de grupuri multinaționale, dintre care doar 33 decid în România și 4.000 de grupuri românești, nu te poți aștepta să ai  cercetare în țară.
  • Dacă nu aplicăm niște măsuri-șoc în domeniu, nu vom avea produse și aceasta este ultima șansă pe care o are România. Am temerea că, la un moment dat, vom deveni doar o simplă piață de consum, dacă vom avea din ce consuma.
  • Avem invenții, avem oameni care se zbat, dar nu avem un sistem care să le faciliteze acestora să își valorifice inteligența.
  • Noi propunem de mai mulți ani să se introducă o facilitate fiscală cum e și în UE. Cei care dau bani pentru firme inovative nu plătesc impozit.
  • O altă propunere: la orice produs se inovează în România până la faza de prototip, să nu mai fie percepute taxe și impozite ca să-l ajute pe investitor să iasă la suprafață.
  • Propunerea noastră e să se mute accentul de la firmele mari care au acces la bani către IMM-uri inovative. 
  • Există studii care arată că România este pe unul dintre ultimele două locuri ale încrederii la nivelul colaborării. Ca urmare, mediul de afaceri românesc este evitat.
  • Este un motor pe care noi îl folosim foarte puțin: colaborarea între firme pentru a reduce costurile.
  • Ca să creștem PIB-ul, fie reușim să exploatăm foarte mult resursele naționale sau produsele energetice, fie mizăm pe inovare, pe inteligență și atunci consumăm material mai puțin și cu valoare adăugată mai mare.

Ion Liviu Stoichiță (Manager public, Unitatea de Politici Publice – Ministerul Mediului):

  • Politicile publice pot reprezenta motorul dezvoltării-inovării. Politicile publice în domeniul mediului constituie un stimulent în acest domeniu și un exemplu bun.

Costin Lianu (Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri):

  • Politicile de mediu pot fi adevărate incubatoare de inovare, pentru că obligă forțele pieții să găsească soluții tehnologice care vin în avantajul competitivității naționale. Rezultatele nu pot fi văzute, însă, imediat.
  • Asigurarea și facilitarea contactelor între firme este foarte importantă.
  • Să nu mai gândim în termeni „noi și Europa”, pentru că strategia inovativă a Uniunii este strategia noastră.
  • Competiția în viitor nu va fi între firme locale mici, ci între concentrări regionale. De aici a venit și termenul modern de marketing teritorial.
  • Problema la noi este de asociere pentru că, provenind din zona comunismului în care exista colectivizare forțată, avem un fel de „alergie” la astfel de uniuni. Poate este și în firea românilor să colaboreze mai puțin decât, de exemplu, nemții.
  • La concentrări de clustere România stă bine, dar nu concentrarea statică contează, ci cea dinamică.

Anton Anton (rector, Universitatea Tehnică de Construcții, București):

  • Sunt unul dintre cei care au pierdut bătălia cu inovarea.
  • In domeniul brevetelor, România nu a realizat nimic, dar nu s-a realizat nici brevetul european.
  • Inovarea este confundată cu invenția, care nu prea se folosește după ce este brevetată.

Marius Ghenea (om de afaceri)

  • României îi lipsește educația antreprenorială. Am fondat prima școală antreprenorială pentru start-up-uri. Am avut 200 de absolvenți anul trecut, avem 200 și anul acesta.

Florin Popa (consilier personal al directorului general al OSIM):

  • Legislația privind taxele este extrem de favorabilă IMM-urilor, universităților și suntem poate singura țară din Europa și din lume care acordă reduceri de 80 % pentru aceste categorii. Există, totuși, o taxă de urgență dacă doresc acordarea brevetului în 18 luni.
  • Din punct de vedere al resurselor umane și al legislației suntem perfect armonizați cu legislația europeană și executăm lucrări la nivelul oficiului european de brevete.
  • Problema nostră este una de percepție și de mentalitate. După '89, răspunderea punerii în practică a brevetului, ca și obținerea fondurilor pentru cercetare, îi rămâne propietarului. Mai ales cetățenii în vârstă rămân cantonați în ideea că statul trebuie să-i ajute în acest demers.

Christina Leucuța (Ministerul Economiei, Comerțului și al mediului de Afaceri):

  • N-a fost ușor să implementăm conceptul de clustere în România, din cauza lipsei dorinței de a colabora și a lipsei de încredere.
  • În 2010 am pornit la crearea clusterelor de cercetare. Puține dintre ele au intrat în rețele internaționale.
  • Clusterele inovative nu sunt finanțate decât privat și, totuși, au reușit să reziste.
  • Trebuie să fim mai vizibili și mass-media ar trebui să promoveze aceste elemente.

Sorin Ioniță (analist politic, EFOR):

  • Promovăm mai mult instituții decât rezultate din bani publici. Nu am făcut un pas foarte hotărât către finanțarea de produse și rezultate.
  • Specialiștii europeni văd că proiectele de promovare prin instrumente publice a cercetării-dezvoltării nu prea funcționează. În primul rând, nu există o continuitate de politici sau există o mare rigiditate în instituțiile de stat, iar decidenții politici au tendința echivaleze antrepenoriatul în cercetare-dezvoltare cu IMM-urile, dezvoltarea regională sau crearea de joburi. În plus, toată lumea vrea să creeze pe modelul Silicon Valley, ceea ce este, de fapt, irepetabil.
  • Eu aș vedea un model de business care să valorifice imensul, dar subcalificatul stoc de forță de muncă din zona rurală, o populație mai ales feminină de vârstă medie care nu este folosită în clipa de față. Copierea de produse și adaptarea lor la cadrul românesc ar fi și ea o soluție.

Dragoș Ciuparu (Președinte Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică):

  • Pentru a ajunge la creșterea investițiilor private în cercetare-dezvoltare, trebuie să creem  acel sistem de inovare favorabil și hrănitor pentru promovarea inovării ca instrument de creștere în competitivitate.
  • ANCS împreună cu partenerii noștri, AroTT, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Ministerul Economiei și Comerțului și, nu în ultimul rând cu autoritățile de dezvoltare regională, am decis să semnăm un acord de față cu dvs., însemnând că ne angajăm să facem ce putem mai bine astfel încât inovarea să fie într-adevăr un motor de creștere și dezvoltare regională în România.

Gabriel Vlăduț (Presedinte AroTT):

  • Toate luările de cuvânt au subliniat necesitatea coeziunii între factorii care concură la inovare.
  • Parteneriatul pe care îl încheiem azi este unul deschis, este loc pentru toți cei care vor  și pot să se alăture.

Fotografii de la eveniment


CAUTARE

 NOIEMBRIE 2017


LU MA MI JO VI SA DU
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930