Eveniment Inovare Durabila Tg Mures

Suntem onorați să vă invităm joi, 4 octombrie 2012, la Hotel Plaza Târgu Mureș, sala Plaza Grand Conference Room, între orele 10.00 și 14.00, să participați la masa rotundă cu tema „Inovarea durabilă, pilon fundamental al dezvoltării socio-economice a României”.

Alături de moderatorul Alexandru Mironov, vor încerca să dea răspunsuri la principalele aspecte legate de inovarea durabilă membri ai administraţiei centrale și locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc și ai fondurilor de investiţii, rectori universitari, precum și directori ai institutelor de cercetare.

În plus, reprezentanți ai Agențiilor pentru Dezvoltare Regională vor prezenta studii de caz ale unor inițiative inovative de succes și se vor angaja în discuții interactive cu participanții prezenți în sală.

În contextul pregătirii României pentru strategia “Europa 2020 – O Uniune a Inovării” dezbaterea propusă urmărește două obiective principale: crearea unei strategii pe termen lung pentru implementarea activităților de inovare și transfer tehnologic, respectiv identificarea modalităților optime de finanțare sustenabilă pentru acestea.

Agenda evenimentului poate fi descarcata de aici.
Comunicatul de presa transmis catre media in urma evenimentului-dezbatere poate fi decarcat de aici.

Sinteza dezbaterii

CERCETAREA DIN ROMÂNIA, MAI APRECIATĂ PESTE HOTARE

 „România      are o capacitate mare de inovare, multe clustere şi realizări remarcabile la nivelul      întreprinderilor mici, în ceea ce priveşte brevetarea unor cercetări      aplicate”. Aceasta a      fost doar una dintre concluziile mesei rounde „Inovarea durabilă, pilon fundamental al dezvoltării      socio-economice a României” organizate de ANCS (Autoritatea Națională      pentru Cercetare Științifică), în cadrul programului pentru promovarea      activității de inovare și transfer tehnologic. La dezbaterea moderată de      jurnalistul Alexandru Mironov au participat membri      ai administraţiei centrale și locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri      românesc și ai fondurilor de investiţii, rectori universitari, precum și      directori ai institutelor de cercetare.

 

UN GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL INOVĂRII

  • George Bala – Director, Direcţia Transfer Tehnologic şi Infrastructuri, Manager      proiect ANCS:

România se află pe locul patru de la coadă din UE în domeniul inovării. Până în 2017, ar putea creşte şase locuri în condiţiile în care niciun indicator din cei 25 pe baza căruia s-a făcut această statistică nu se va modifica. [Totuşi] Suntem primii la nivelul UE care au elaborat un standard de dezvoltare a afacerii în ceea ce priveşte inovarea.

  • Sorin      Axinte,      Secretar General, Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Inovare:     

S-a dovedit în multe situaţii că cercetarea aşa cum e ea, şchioapă, nefinanţată sau cu mijloace modeste, poate să facă faţă şi să ofere soluţii și tehnologii noi. Ca dovadă stau tehnologiile româneşti care au fost transferate în ţări ca Olanda, Israel, Germania. Deci, avem potenţial tehnic. Totul este să avem direcţie.

Proiectul pe care ni l-am propus este unul generos. Dorim să pregătim 720 de persoane din administraţia publică în operarea informaţiilor legate de transferul tehnologic şi inovare, pentru a cunoaște manifestările şi oportunităţile care sunt în acest domeniu în România.

Mai dorim să pregătim 300 de manageri în inovare din cadrul administraţei centrale şi locale şi în activităţile desfăşurate să creăm legătura dintre autorităţi-decidenţii politici şi cercetători, care pot contribui la dezvoltarea economică.

 

DE LA BREVETARE, LA  APLICAREA INVENȚIEI

  • Prof. dr. ing. Tudor      Iclănzan,      consilier Proprietate Industrială, Universitatea „Politehnică” din      Timișoara:     

Datorită proiectului de față, avem un ghid de bune practici la care să ne raportăm. Din păcate, situaţia pe teren este alta. Există experienţe pozitive numeroase care sunt fie supraevaluate, iar cele negative sunt lăsate deoparte.

Se reproşează ciclurile lungi de brevetare, aplicabiliatea neconcludentă şi asta pe bună dreptate. Pentru a evita o mulţime din aceste capcane, propunem introducerea sau regândirea a ceea ce înseamnă invenţie mică: modelul de utilitate + titlu de protecţie care poate să conducă la efecte la fel de bune ca şi brevetul de inveţie.

Avantajele sunt: costuri extrem de reduse, perioada de certificare mică, protecţia asigurată la fel ca şi pentru un brevet, pe şase ani. Sunt uşor accesibile tinerilor în formare, pentru că nu trebuie dovedită o activitate de inventică la fel ca pentru un brevet de invenţie.

  • Cătălin      Popa, Prorector Relații Internaționale,      Cooperare, Educație Continuă, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca:

Inovarea nu înseamnă neapărat brevetare. În universităţile din Marea Britanie orice metodă sau tehnologie nouă nu se publică decât în momentul în care s-a testat potenţialul de inovare. Brevetul va fi finanțat de către o firmă şi nu de universitate.

  • Alexandru-Petru Frătean, prefectul Judeţului Mureş:

Sunt inginer în aviaţie la bază. Werner von Braun spunea că "cea mai mare risipă de energie pe care o face omenirea este să descopere lucruri deja inventate de alţii".

Noi nu suntem în situaţia în care să ne jucăm prea mult cu resursele şi nici nu avem timp ca să facem lucruri frumoase şi doar atât, ci ele trebuie să se aplice la nevoile pe care le avem. Tot ceea ce facem, ar trebui să se axeze pe nevoi.

 

CLUSTERUL, POSIBILĂ SOLUȚIE

  • Dr.      ing. Adrian Bot,      director general, Institutul      Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare      Cluj-Napoca      – singurul institut naţional de cercetare-dezvoltare:

Este absolut evident că, vreme de secole, am vorbit limbi diferite, noi şi mediul economic şi nu existau translatori. Realizarea maximă a acestui proiect este că ne aduce împreună la o masă pe toţi şi putem discuta deschis. Un rezultat major pe care îl apreciez este creşterea acelor manageri de inovare.

Invenţiile majore îşi produc efectul după zeci de ani. În România, dacă o invenție nu aduce profit în cel mult trei ani, mediul de afaceri nu este interesat să o finanțeze.

Totuşi să nu fim panicarzi şi pesimişti. Se cercetează foarte mult în România, se brevetează foarte mult şi se aplică foarte mult în Europa.  Dacă mediul economic românesc nu înţelege, ne adresăm Europei.

Politicile trebuie să înceapă de la învăţământ, de la crearea şi creşterea institutelor de cercetare.

  • Dna. Gabriela Pîrvu – Consilier superior, Direcția Politici Industriale, Ministerul      Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri:

Soluţia pentru problemele dintre mediul ştiinţific şi cel de afaceri este clusterul. Acesta este format din instituții de învăţământ superior, din cercetare-dezvoltare, din lanţuri de întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi mai mari. Aici este implicată şi administraţia publică centrală şi locală şi, de asemenea, acel catalizator pe care l-am gândit noi în cadrul politicii de cluster, agenţiile de dezvoltare regională.

Noi am început elaborarea unei politici publice în domeniul clusterelor inovative. Această politică se află acum în planul naţional de reformă. Ne-am bazat pe o abordare de jos în sus, adică această structură trebuie să ia naştere de la nivelul agenţiilor de dezvoltare, apoi să fie statuată printr-un acord între parteneri şi anunţată la nivelul Ministerului Economiei şi a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică.

  • Dl. Mihai      PocanschiDirector      Departament Politici Regionale, Agenția pentru Dezvoltare Regională -      Regiunea Centru:

Am creat unul din primele clustere din România în domeniul energiei regenerabile la nivelul regiunii Centru, pe model Triple Helix, cu administraţie publică, universităţi. Acesta este înscris ca membru fondator al asociaţiei clusterelor din România. Din păcate, este nefuncţional. Nu găsim mobilul care să lege partenerii noştri în acţiuni comune. Cred însă că nu este nevoie doar de fonduri europene pentru politica de cluster.

Nu vom reuşi să o punem pe picioare fără o politică naţională bugetată din buget naţional. Administraţia publică, prin agenţiile de dezvoltare, este pregătită să intervină în clusterizare şi în transferul de cercetare spre firmele productive.

  • Dl.      Ciprian Dobre – Președinte,      Consiliul Județean Mureș:

Parcul Industrial Mureş este un incubator de afaceri care a fost finanţat cu fonduri ale Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi care funcţionează bine de trei ani. În privinţa clusterelor, Consiliul Judeţean a fost partener la un proiect european cu regiuni din Italia şi Austria ce avea ca scop formarea unui cluster în industria lemnului. Acesta a fost un exemplu care a arătat că clusterele nu funcţionează în România pentru că, deşi rezultatele puteau să fie promiţătoare, până la urmă nu s-a realizat nimic.

  • Daniela Copaci, Consultant Proiecte      Regionale, Agenția      pentru Dezvoltare Regională - regiunea Vest:

La nivelul Regiunii Vest există două structuri importante de tip cluster, în domeniul automotive şi IT&C. Finanţările au venit din programele transfrontaliere cu Ungaria şi Serbia. Inclusiv clusterul IT s-a mobilizat foarte bine. Există în Regiunea Vest un Centru de transfer tehnologic şi inovare, TechImpuls, rezultat al primei strategii de inovare din România, cea a ADR Vest. Am contractat în septembrie Banca Mondială pentru un studiu, proiectul întinzându-se pe nouă luni şi având o valoare de trei milioane de RON. Partea de cercetare care va fi realizată de Banca Mondială împreună cu ADR Vest va sta la baza celei de-a treia strategii de inovare regională.

Se urmăreşte identificarea nişelor de specializare inteligentă din cadrul unor sectoare care au fost foarte bine stabilite: IT, automobile, construcţii, turism, energii regenerabile.

Fotografii de la eveniment

 

CAUTARE

 NOIEMBRIE 2017


LU MA MI JO VI SA DU
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930